Partea mea din cerul tău

De când respir, am vrut o parte din cer… cea mai albastră parte din cer … în care să văd cum se înalță zmeul viselor de copil lăsat sub pomii înfloriți, cu o carte de visuri în care se tot zărea un deal,la orizont … și mă-ntrebam mereu, de ce răsare soarele din acel orizont și de ce e atâta lumină pe deal …

…mi-am ales cel mai frumos vis…să te-ntâlnesc întotdeauna, în fiecare viață, în dealul florilor albastre și albe și roz … e multă emoție ca să visez frumos și nici nu știu dacă visul apare atunci când îl chem ca să beau din amfora în care stă și în care așteaptă să-mi aline setea de tine …

… câteodată timpul e beat și-ncurcă viețile în care visăm frumos și câteodată încurcă  destinele celor care visează … și nici nu poți spera să te ajute cineva să te lămurești … în visul cui ai ajuns, din care viață și de ce dealul e în ceață, chiar dacă-l vezi aievea atunci când te trezești speriat de îngerul tău, care te cheamă…

…e o parte din cer pe care mi-o doresc,așa cum mi-am dorit-o tot timpul, de când ursitoarele au complotat cu zeii să vin pe pamânt … E partea aceea de cer unde stă lumina care cade pe dealul visurilor cu flori de cireș…

… e albastrul intens al speranței că vei fi mai caldă și mai dulce ca ieri, mai dulce și mai bună ca umbra unui smochin din oaza în care am poposit amândoi însetați, în altă viață din alt vis … sub același cer plin de stele…

… De ce am plecat …de ce-aș mai fi venit pe-același drum, sub aceeași stea?… Mă-ntreb și eu de multe ori … de ce plâng viorile timpului melodii pe care doar sub cerul tău le pot auzi?… de ce trec atât de repede clipele în care simt parfumul trandafirilor neobișnuit de galbeni, din cerul tău, neobișnuit de albastru?…

…Poate cateodata uit să te chem … poate câteodată uit să mai sper, poate mă pierd pe drumuri în ceață, ca un pelerin în drumul spre Mecca … dar niciodată nu uit să-mi doresc o bucată  de cer…

e cea mai bună parte din cer … e acea parte care luminează locul în care ești Tu.